Copii fără carii. Prevenția în cabinetul stomatologic

„Metode de prevenție în cabinetul stomatologic” a fost tema celui de-al treilea webinar din seria celor organizate de  Asociația Națională de Stomatologie Pediatrică din România alături de Crucea Roșie Română, cu susținerea Colgate, în cadrul Programului Școlar Colgate „Zâmbește pentru viitor!”

Așa cum s-a subliniat și în anteriorul webinar, prevenția afecțiunilor oro-dentare la copii începe devreme, acasă, în familie, odată cu introducerea obiceiurilor zilnice de îngrijire a dinților. Însă pentru a fi și mai eficientă, ea trebuie dublată de aportul medicului stomatolog, cel care va monitoriza profesionist evoluția copilului și va oferi părinților sfaturile potrivite fiecărei situații în parte.

„Prima vizită în cabinetul stomatologic este recomandat să se realizeze în primele 6 luni de la erupția primilor dințișori sau în primul an al copilului. Dacă – să spunem – nu ați realizat această primă vizită atât de devreme, nu întârziați și realizați-o cât de curând posibil. Cu cât prima vizită va avea loc într-o situație în care copilul nu experimentează un eveniment deranjant sau urgent, cu atât colaborarea lui va fi mai bună pe viitor. Desigur, dacă deja au apărut carii sau alte afecțiuni, cu cât vă prezentați mai devreme în cabinetul stomatologic pentru tratament, cu atât rezultatele vor fi mai bune și veți preveni apariția complicațiilor sau extinderea afecțiunilor și către alte zone ale cavității orale”, a explicat dr. Raluca Văcaru, medic specialist stomatologie pediatrică, Doctorand, Asistent Universitar.

Două sunt metodele prin care medicul stomatolog pediatru realizează prevenția cariei dentare: fluorizarea și sigilarea.

 Fluorul este o substanță minerală care ajută la întărirea structurii dentare, aceasta fiind aplicată în cabinetul stomatologic sub diverse forme: soluții, geluri sau lacuri cu o concentrație crescută. „Ca să vă imaginați, în pasta de dinți pe care o folosiți acasă concentrația de fluor este de 1450 ppm, pe când în preparatele fluorurate folosite în cabinetul stomatologic acestea pot avea concentrații chiar și de peste 20.000 ppm fluor”, precizează dr. Raluca Văcaru.

Metoda prin care este realizată fluorizarea este plăcută pentru copil și se realizează rapid. Aceasta constă în igienizarea suprafeței dinților cu ajutorul unor periuțe rotative și a unei paste abrazive, ori chiar cu un jet de aer mai abraziv, ceea ce permite îndepărtarea depozitelor de placă bacteriană aderente. Următorul pas este aplicarea preparatului fluorurat, care se menține câteva minute. După procedură, copilul va trebui să nu mănânce, să nu bea apă și să nu se clătească în guriță timp de 30 de minute. Fluorizarea este indicată tuturor pacienților și în special celor care prezintă un risc crescut de apariție a cariilor, purtătorilor de aparate dentare, pacienților care prezintă nevoi speciale de îngrijire orală, precum și în cazul existenței unor leziuni incipiente de carie. Medicul stomatolog stabilește oportunitatea reaplicării periodice a fluorului, la intervale de 3, 6 sau 12 luni, în funcție de nivelul de risc de a dezvolta carii.

 

Cealaltă metodă de prevenire a cariei, sigilarea, se realizează printr-o metodă la fel de simplă și deloc traumatizantă pentru copil, care urmărește împiedicarea retenției de alimente în șanțurile și fosetele de pe suprafața dinților, ceea ce ar favoriza apariția leziunilor carioase. Dintele este curățat, pe el aplicându-se materialul sigilant ales de medic ca fiind cel mai potrivit respectivei situații clinice, material care după ce se întărește realizează o suprafață mai puțin retentivă pentru alimente.

Dr. Raluca Vacaru explică asupra căror măsele/dinți e bine să se intervină în vederea prevenirii formării cariilor: ”La preșcolari, în jurul vârstei de 3-4 ani, se pot sigila molarii temporari (măseluțele de lapte), în special dacă dejă exista leziuni carioase la nivelul incisivilor și caninilor. Pentru școlari este foarte important să realizăm sigilarea molarului de de 6 ani. Acest molar erupe în spatele molarilor temporari, fără a înlocui vreunul dintre aceștia, și din păcate de multe ori este neglijat de către copil în timpul periajului zilnic, întrucât este mai greu accesibil și frecvent confundat cu un molar temporar. După vârsta de 9 ani pot fi sigilați și premolarii, cei care înlocuiesc molarii temporari, cât și molarul de 12 ani sau chiar și incisivii dacă aceștia prezintă un șanț mai adânc, unde poate să apară o carie care va fi destul de greu vizibilă pentru părinți.”

În cabinetele stomatologice nu se face doar prevenția cariei ci și a altor afecțiuni precum cele parodontale, diagnosticarea timpurie și tratamentul eficient al gingivitei. În plus, o monitorizare periodică activă permite observarea posibilelor modificări de poziție a dinților și erupțiile nefavorabile, ceea ce determină o intervenție promptă în vederea asigurării unei ocluzii corecte. Și nu în ultimul rând, medicul stomatolog poate ajuta la prevenirea traumatismelor prin tratamentul precoce al anomaliilor dento-maxilare care predispun la asemenea accidente, cât și prin confecționarea unor gutiere în cazul copiilor care practică sporturi de contact.

Cel mai important lucru de reținut este că o intervenție timpurie înseamnă un tratament mai puțin complex, cu o durată mai scurtă și cu rezultate mai bune și mai stabile în timp.

Medicii stomatologi vă stau la dispoziție pe grupul Facebook „Dinți și părinți” pentru a răspunde tuturor întrebărilor dumneavoastră, obiectivul comun fiind sănătatea oro-dentară a copiilor.