Importanţa igienei orale în copilărie şi rolul părinţilor

Dragi copii şi dragi părinţi, să aflăm azi mai multe despre importanţa igienei orale zilnice în perioada dinţilor de lapte şi, mai târziu, a celor permanenţi (definitivi).

Igiena orală a dinţilor temporari

Erupţia dinţilor temporari (dinţii de lapte) începe in jurul vârstei de 6 luni şi se încheie la 2 ani si jumătate. Acestia sunt foarte expuşi la formarea de carii dentare (smalţul lor fiind slab mineralizat). Rolul lor este nu numai în mestecarea alimentelor, dar şi în dezvoltarea vorbirii, respective a pronunţiei corecte. De asemenea, au un rol vital în alinierea corectă a dinţilor permanenţi, de aceea este foarte important să fie păstraţi până la vârsta la care apare dintele permanent. Igiena orală corectă practicată de la vârste fragede pune bazele dezvoltării dinţilor permanenţi sănătoşi şi puternici. Rolul dietei în sănătatea dentară este şi el hotărâtor – nu doar cantitatea de zahăr este importantă, ci şi frecvenţa cu care este consumat. Pe cât de mult posibil, trebuie evitat consumul de dulciuri între mese, seara sau noaptea. Caria dentară la dinţii temporari creşte şi mai mult riscul de apariţie a cariei la dinţii permanenţi tineri.

Dinţii permanenţi tineri

Prin dinţi permaneţi tineri, medicii dentişti denumesc dinţii permanenţi (definitivi) recent erupţi – în primii 2-3 ani din momentul în care erup pe arcadele dentare (apar în guriţa voastră, la nivelul gingiei). Dinţii permanenţi sunt deja partial formaţi (în interiorul maxilarelor) la copiii cu vârsta între 0 şi 3 ani, dar erupţia lor la nivelul gingiei începe de la vârsta de 6 ani, când cei 32 de dinţi permanenţi (16 la maxilarul superior şi 16 la cel inferior) înlocuiesc cei 20 de dinţi de lapte. Cu câţiva ani înainte de erupţia dintelui permanent care îl va înlocui, începe resorbţia rădăcinii dintelui de lapte (dispariţia ei treptată) şi, ca ultim pas, se pierde coroana rămasă. Din momentul erupţiei primului dinte permanent (in jurul varstei de 6 ani), în guriţă se vor găsi dinţi de lapte la un loc cu dinţi permanenţi, ceea ce expune la risc crescut de carii (datorită creşterii riscului de reţinere a resturilor alimentare). Deseori erupţia acestui prim dinte permanent, care este de fapt primul molar permanent şi care erupe în spatele dinţilor de lapte, fară a înlocui niciun dinte de lapte, nu este conştientizată nici de către copil, nici de către părinţi. Acest lucru îl face să fie foarte expus la apariţia cariei dentare, provocând probleme ulterior. În jurul vârstei de 6 ani trebuie urmărită atent apariţia acestui molar, iar igiena lui păstrată riguros.

Deşi smalţul este complet format, în momentul erupţiei, suprafaţa dintelui rămâne poroasă şi insuficient mineralizată. Ulterior se produce o mineralizare secundară – ionii din cavitatea orală penetrează smalţul, crescându-i rezistenţa împotriva cariilor. Mai mult decât atât, orice dinte de lapte cu carie formează un rezervor de bacterii, care pot uşor ataca smalţul imatur al dinţilor permanenţi tineri. În timpul erupţiei, suprafaţa/marginea dinţilor recent erupţi se află la un nivel mai jos decât dinţii de lapte. Periajul devine astfel mai dificil, din cauza acestor diferenţe de nivel şi a spaţiilor create prin pierderea unor dinţi de lapte sau a contactelor uneori strânse între dinţii de lapte cu dinesiuni mici şi cei mari, definitivi. Are loc concomitent şi o creştere a maxilarelor, pentru a face loc dinţilor definitivi, ce duce la apariţia unor spaţii între dinţii de lapte. Curăţarea spaţiilor interdentare devine astfel extreme de importantă, cu aceste particularităţi – spaţii largi sau dimpotrivă, contacte foarte strânse şi dificile, între dinţi de forme şi mărimi diferite. Aţa dentară şi periuţele interdentare sunt indispensabile, precum şi ajutorul binevenit al apei de gură.

Rolul părinţilor

Părinţii, consideraţi exemple de urmat de catre copii, au rolul cel mai important în formarea rutinei zilnice de igienă orală şi în conştientizarea importanţei igienei orale. Este esenţial ca obiceiurile corecte de igienă orală zilnică să se formeze încă de la vârste foarte fragede, pentru a ajuta la dezvoltarea sănătoasă a dinţilor. Periajul dentar trebuie învăţat ca parte integrantă a obiceiurilor zilnice de igienă. Cercetările au arătat că o dietă incorectă, obiceiurile alimentare nesănătoase şi periajul necorespunzător în primii 2 ani de viaţă sunt legate de apariţia cariei dentare în copilărie. Încă din primii ani de viaţă copilul trebuie pregătit pentru a avea dinţi sănătoşi în întreaga copilărie şi în adolescenţă.

Părinţii trebuie să conducă şi să supravegheze periajul dentar al copilului în primii 12 ani de viată, până când copilul are deplină capacitate motorie şi mentală pentru a îndeplini rutina zilnică a igienei orale, singur. După ce perie ei înşişi dinţii copilului în primii 2 ani, se poate recurge la scenarii însoţite de joc şi poveşti distractive pentru următorii 3 ani de viaţă, în care copiii sunt tentaţi de idee şi încep a-şi peria dinţii singuri. De fiecare dată când copilul şi-a periat dinţii, părintele ar trebui să reia periajul în zonele dificile, greu de curăţat. În jurul vârstei de 6 ani copilul este capabil să îşi perie dinţii folosind o tehnică adecvată vârstei, părinţii trebuind să continue efortul de a supraveghea periajul regulat al dinţilor. Dată fiind situaţia specială a dentiţiei în schimbare, totuşi părinţii ar trebui să ajute în procedeul de rutină al igienei orale zilnice, până la vârsta erupţiei celui de-al doilea molar permanent, 12 ani.

Doctorul Măseluţă de la Colgate vă urează dinţi frumoşi şi sănătoşi. Urmăriţi cu atenţie dispariţia şi apariţia dinţilor în guriţa voastră!